Azi sarbatoare mare pentru crestinii ortodocsi si greco-catolici: Jertfa celor 40 de credinciosi din Sevastia (Armenia). Toata lumea din blogosfera culinara s-a intrecut sa arate cum fac mucenicii sau sa pomeneasca de aceasta sarbatoare. Cum am fost foarte preocupata, nu am facut poze prea multe, dar o sa va arat mucenicii in cele doua forme pe care le stiu.Aceste preparate dulci sunt potrivite pentru ziua de Carbohidrati(cina) de la Dieta Rina - Dieta de 90 de zile.
Cum sunt nascuta in Bucovina si am copilarit in estul Moldovei, primii mucenici sunt cei din aluat - fie de dulce cu aluat ca de cozonac, fie de post - insiropati, unsi cu miere si presarati cu nuca zdrobita sau macinata. In acest an nu i-am facut eu, dar sunt de post. Eu doar i-am insiropat, uns cu miere buna si presarati cu nuca.
Cu cei din Muntenia am facut cunostinta relativ tarziu, acum vreo 30 de ani si au fost un soc pentru mine. Multa vreme nu i-am preparat, m-am multumit sa fac din cei care stiam eu si sa primesc, pentru pomenirea mortilor, din acestia in sirop. Dupa aceea, pentru ca fiului meu ii placeau, am inceput sa-i fac si eu.
Cum modul de preparare nu este nici o filozofie, nu am facut poze intermediare. O sa va arat doar produsul final. Eu ii fac din aluat de post, framantat ca pentru paste si din care tai opturi cu un dispozitiv, ii usuc in tava in cuptor si dupa aceea ii fierb in sirop aromat cu vanilie si coaja de lamaie. Scortisoara o pun doar la servire, cand adaug nuca zdrobita.
Un singur sfat: impartiti un vas cu mucenici, indiferent de care, de sufletul mortilor!
Foarte bine arata ambele variante.Eu nu am mancat decat din aia din Moldova, in cei doi ani cat am stat in Iasi, iar despre mucenici in general am aflat doar de vreo cativa ani.In Ardeal nu se fac.
RăspundețiȘtergereFrumosi arata, hai merg in bucatarie sa pap unul.O seara placuta! Cami
RăspundețiȘtergereMucenici...sincer, eu am uitat compet de ziua asta...am fost tare prinsa cu prima serbare a lui Stefan. Eu am mancat de amandoua felurile, dar sincer alea fierte nu prea imi plac, astia ca in Moldova da. Ca in Moldova vorba vine, ca s mama tot asa ii face, si noi suntem in Ardeal.
RăspundețiȘtergereOricum pozele sunt tare apetisante...
Multumesc pentru aprecierile la adresa fluturasului meu. Te pup.
Oh, Micul, multumesc. Dar nu am merite decat pentru cei in sirop. Desi mie imi plac numai aceia cu miere, nu pot sa nu tin cont de parerile tuturor. Chiar nu stiam ca in Ardeal nu se fac, eu credeam ca greco-catolicii fac si ar fi trebuit sa fie cunoscuti.
RăspundețiȘtergereCami, ma bucur ca ti-am facut pofta sa mai papi unul! Sotului tau ii plac, facand abstractie de semnificatia religioasa acesti colacei? O seara placuta si tie!
Diana, l-am vazut in niste poze pe Stefan. S-a facut baiat mare, si e tare frumusel! Cred ca esti tare mandra de el. Iar fluturasul-tort arata fantastic si te invidiez - in sensul bun! - ca poti sa imaginezi asa ceva. Sa ai o primavara frumoasa si multe bucurii!
Ce bine arata... am facut si eu (din cei moldovenesti ca deh, acolo am radacinile:P), numai ca nu stiu cum se face ca a disparut nuca din dulap (am dat hotul in urmarire generala:))), asa ca am presarat nuca...de cocos..
RăspundețiȘtergereSa stii ca si eu ma gandeam la asta.. toata blogosfera miroase a mucenici :))
Cu cei in zeama am facut cunostinta de cand m-am mutata in capitala, dar nu prea ma incanta..
Buna,Elena Toma,salutari din Resita, am ras cu lacrimi cand am citit comentariul trimis pe blogul meu in limba rusa. Am inteles ca stiti sarbeste(google) dar in loc sa-mi scrieti sarbeste ati scis ruseste. Asa bine am ras dupa ce am citit comentariul si imi pare bine de comentariul in limba rusa ....ce bine ma dispus...Astept cu drag ori cand comentariul de la o doamna care stie sa glumeasca ...Ce plictisitoare arfi vita fara ras,zambet si fericire....
RăspundețiȘtergereAm facut si eu anul trecut. Anul asta am zis pas ca nu vroiam sa mor de pofta langa ei fara sa pot papa.
RăspundețiȘtergerefoarte aspectuosi mucenicii tai.niste premii dragute te asteapta sa le ridici.pupici
RăspundețiȘtergereElena, ma bucur ca mai sunt oameni care pastreaza traditiile asa de frumos! Pentru mine a facut mama - cat mi-a fost pofta, noroc cu ea (baietii mei nu se omoara cu mucenici de niciun fel, asa ca i-am crutat :) )
RăspundețiȘtergereFelicitari, arata bine de tot.
PS. In alta ordine de idei, cum rezisti sa nu gusti din ei? Arata grozav si nu ma indoiesc ca au fost foarte aromati. Eu clachez in astfel de situatii, tu cum reusesti?
Ce deliciosi sunt. Si mama a facut anul asta pentru prima data desi aici la noi in Ardeal nu prea se fac (din cate zicea ea) La noi se fac 40 de placinte. :)
RăspundețiȘtergere