Multumesc
Dr. Oetker pentru aceasta invitatie la o provocare. Prietenii de la Dr. Oetker mi-au trimis cateva bunatati si arome speciale pe care sa le folosesc la aceste sarbatori pascale si m-au provocat sa particip la o
noua campanie. Mi-am zis ca ce poate fi mai frumos sa inviti bloggerii sa povesteasca despre inceputurile lor, prima prajitura, primul dulce preparat si povestea lui, asa ca am raspuns prezent. De cand ma stiu ma invarteam printre picioarele bunicii si mamei mele atunci cand se prepara ceva, mai ales de sarbatori. Daca pe bunica mea din partea mamei incep sa mi-o aduc aminte din ce in ce mai putin, senzatiile unor arome si bunatati, gusturi uitate imi revin in minte cred ca de cand aveam vreo 3 ani. Dar cele mai multe, mai ales culinare, sunt legate de familia adoptiva. De pe la 7 ani tot mi-am bagat manutele in faina, facand mai mult dezordine decat sa fiu de ajutor cuiva. Dar cum bunica mea adoptiva, desi maruntica, era un munte de rabdare si era incantata ca "fata" are vointa ma accepta in preajma ei. Si atunci se straduia din ce framantam eu sa dreaga cate ceva si sa-mi faca un cozonacel sau o pascuta mica special pentru mine. Bineinteles ca nu ma lasam data la o parte si faceam macar snuruletul impletit de pe marginea pascutei mele. Mai tarziu, desi mare, eram la liceu, bunica imi rezerva special pentru mine din aluat si umplutura ca sa-mi fac o pascuta numai pentru mine. Avea niste tavi rotunde, ca de tarta dar ceva mai inalte in care facea pasca. Cum reteta ei era una mai speciala, am pastrat-o in familie si am transmis-o si altora. In regiune mai fac si altii umplutura de branza cu putin orez fiert ca ea, dar tips-ul cu scortisoara presarata deasupra n-am vazut-o in alta parte. Chiar daca sunt sarbatori chiar daca e o ocazie speciala, daca sunteti la dieta fiti cumpatati, o bucatica de pofta este de ajuns!
Multumesc Dr.Oetker, datorita voua aceste sarbatori au mirosit ca niciodata a copilarie!
Aceasta reteta este pentru ziua de Carbohidrati (cina) de la Dieta Rina - Dieta de 90 de zile.