Cand a inceput prietenia mea cu gastronomia Orientului Mijlociu? Cam greu de spus. Seminte au fost sadite in mai multe randuri, dar cred ca in 2009 cand incepusem dieta Rina si erau primele grupuri de discutii in mediile de socializare iar Facebook-ul nu era asa popular am luat contact frecvent cu aceasta zona gastronomica. Persoanele care discutau pe teme de dieta si alimentatie cat mai sanatoasa erau imprastiate cam peste tot, nu erau doar din Romania, iar in dorinta de a diversifica retetele ne dadeam idei de tot felul. Am testat multe retete, pe unele le fotografiam - ca asta cu fotografia a fost o pasiune mai veche a mea - si postam ca sa-si faca o idee despre ce vorbeam. Asa am si ajuns sa fiu in frecvente randuri impulsionata sa-mi fac blog, iar acum nu-mi vine a crede ca aceasta casuta virtuala va implini in curand 6 ani! Sa revenim la oile noastre insa... Aluatul acesta pentru paine, challah, este mai special, e diferit ca e dulceag, are oua, o textura fina si pufoasa si neindicat ca paine la dieta - normal! Mi-e greu sa explic ce-mi transmite, parca m-ar teleporta in alt loc cu arome si gusturi diferite, dar care-mi plac la nebunie. Ma regasesc in familie si copilarie, dar parca transportata in alt loc, in unul din locurile pe care visam in adolescenta sa le vad. Despre challah cititi pe internet cat doriti, filtrati prin propriile dvs gusturi si idei. Eu pentru challah am ales ca reper reteta de pe acest blog in ceea ce priveste proportiile ingredientelor. Am folosit aluatul la o alta reteta, o sa va povestesc in postarea urmatoare, dar am facut o chifla ca test, sa va arat!
3 si 1/2 cup (sau alt vas care are capacitatea de 250 ml) faina alba de grau (depinde de faina)
1/4 (60 ml) cup apa calduta
25 g drojdie de panificatie proaspata
1/2 cup (125 ml) apa minerala carbogazoasa foarte rece
2 oua mari
1 lingurita rasa de sare
100 g zahar
40 ml ulei
ulei pentru uns vasul de dospit
1 ou pentru uns painile sau chiflele
seminte de susan, mac, in, nigella, ce va place de presarat deasupra
In primul rand, o precizare importanta: eu nu am facut paine, am folosit aluatul la altceva - cum v-am mai spus, dar o sa va arat dupa aceasta postare la ce - si am pastrat doar pentru o chifla, ca sa va arat cum se comporta. Inca nu se pot transmite pe internet si altele cum ar fi aromele, textura, asa ca va trebuie sa va convingeti singuri si sa testati.
Deci, am pus drojdia frecata cu o lingurita de zahar si apa calduta intr-un castronel si am lasat-o pana a facut bulbuci.
In bolul de la mixer am pus 2 cup de faina, sarea, ouale, zaharul (da, nedizolvat!) si 1/2 din ulei si am inceput sa framant.
Am adaugat drojdia, apa rece acidulata cate putin si restul de faina, iar la final restul de ulei, ca sa rezulte un aluat elastic si un pic mai dens. Eu am folosit faina macinata la moara nu din supermarket, deci rata de absorbtie este mai mica, daca vedeti ca este prea moale mai adaugati putina faina.
Am scos aluatul dupa 10 minute de framantat la mixer si l-am mai modelat pe planseta infainata ca sa devina cat mai elastic, formand din el ca o minge. L-am pus in bolul uns cu ulei. Am acoperit bolul cu folie alimentara si am lasat la dospit cam o ora. Orientativ, trebuie sa-si dubleze volumul!
Dupa dospire, il scoateti pe planseta infainata, scoateti aerul framantandu-l putin si modeland din el fie paine, fie chifle. Din aceasta compozitie ar iesi cam 8 chifle frumoase sau doua paini neaparat impletite macar in 3 daca in 6 va este peste mana. Eu o sa va arat cum am facut chifla. Am impartit bucata in trei si am impletit un mic rulou pe care l-am strans de capete dedesubt. Am mai lasat-o la crescut, unsa cu ou cam 15-20 de minute.
Am mai uns-o o data, am presarat seminte de susan si am pus-o la copt in tava pe hartie de copt in cuptor preincalzit la 200 de grade, dar scazand temperatura la 180. Adica am copt la 180 de grade cam 25 de minute. Asa arata dupa copt, are coaja aceea aspectuoasa, rumena si lucioasa iar in interior este ca un puf!
Cam asa arata in interior, ca sa va dati seama de textura:
Incercati ca nu o sa va para rau! Daca aveti copii, nepoti, chiar daca nu vor iesi perfecte, puneti-i la modelat pentru ca nu vor uita niciodata bucuria impartasita cu voi...
Intotdeauna cand ajung pe blogul tau, e o incantare sa iti citesc retetele, Elena!
RăspundețiȘtergereCred ca nu mai departe de maine o sa pun si eu in practica ceea ce am citit aici, ca tare mi-a mai placut ce am vazut!
Oh, multumesc, Gela, draga mea! Mi-ai lipsit mult in perioada asta cat ai fost ocupata. Abia astept sa-mi spui cum ti se par si sa stiu ce ai mai facut bun.
ȘtergereAprecierea este maxima pentru aceasta reteta ,dozarea ingredientelor,modalitatea de framantare si modelare,explicatiunea in sine ,postarile reusite ,toate duc la o reteta desavarsita ,FELICITARI
RăspundețiȘtergereMultumesc mult, domnule Cozma!
ȘtergereElena, cu drag o imbratisare pentru tine : http://stefyharnicutza.blogspot.ro/2015/12/cornuri-cu-crema-de-ciocolata.html
ȘtergereMultumesc mult, Stefania!
Ștergere