Lipie marocana(M'semmen) si o provocare

O provocare inseamna si o doza de surpriza, de inedit, de secret. Aceasta provocare mi se pare cea mai interesanta intiativa a acestui an si totul a pornit de la Ana-Maria Petritan. Se pare ca nu numai mie mi s-a parut asa, dovada ca s-au inscris multe bloguri, iar daca vreti amanunte privind regulile jocului, faceti o vizita la Ama in bucatarie. M-am scris in perioada mentionata si am primit un mail cu blogul de pe care voi alege o reteta pentru exemplificare. Bineinteles ca trebuie sa facem mentiunile de rigoare privind sursa, reteta aleasa, dar totul sa fie surpriza pana in momentul publicarii. Deci, a fost o incantare blogul trimis de Ama pentru mine, ca sa ma inspir - Just Love Cookin', tare frumos prezentat de  Ana Maria Ciolacu. Am  mari emotii privind blogul care-mi va testa o reteta de pe blogul meu... Deci, nu am ales cea mai surprinzatoare reteta, am testat mai multe de pe Just Love Cookin' si unele din cele turcesti sunt o nebunie (unele le veti vedea in curand pe blog trecute prin filtrul personalitatii mele), ci una care m-a tentat pe mine foarte mult, o lipie marocana.

Aceasta reteta este pentru ziua de Carbohidrati(dar si Amidonuri) de la Dieta Rina - Dieta de 90 de zile

Aveti nevoie pentru 8 lipii:

500 g faina 480 (e cea mai buna, dupa umila mea parere)

300 ml apa calduta

20 g drojdie proaspata (Ana Maria zice 8 g, dar mie mi s-a parut extrem de putin daca e proaspata)

1 lingurita rasa sare

1 lingurita zahar

ulei de masline pentru impaturit aluatul

8 lingurite gris, pentru aceeasi manevra

Drojdia se freaca cu zaharul

Se adauga apa calduta peste drojdie si se toarna peste faina cernuta cu sarea.

Se toarna toarna apa, amestecand si apoi framantand un aluat elastic. Superb arata si nu s-a lipit deloc de maini.

Se portioneaza in 8 bucati egale (eu am facut-o cu ajutorul cantarului). Nu se lasa deloc la odihna, ci se trece la intins foi cu ajutorul degetelor si a podului palmei, una cate una. Ale mele au iesit cam de 22x17 cm. Le-am uns cu cateva picaturi de ulei, punand o pensula la treaba si am presarat o lingurita de gris, in strat uniform pe foaie.

Am rulat din margini, spre mijloc, rezultand doua rulouri unite. 

Le strungem usor unul langa altul rulorurile si le ma rulam inca o data, de la capete spre mijloc, rezultand un melc.

Cand ati terminat, o luati de la capat, fiecare melc in parte, intinzand o foaie cat mai subtire. Neam n-am reusit sa fac lipii perfect rotunde. Ana spune sa nu folosim decat mainile ca ies mai bune, deci m-am executat, dar rotunde n-am putut sa fac, doar niste forme de zici ca sunt OZ-/uri!

Le punem intr-o tigaie bine incinsa, din aia cu fundul gros, sa tine caldura cat mai uniforma, si le coacem pe fiecare parte.

Se scot si se pun in prosop curat, pe masura ce se coc. 

Nu cresc ca naan, adica nu se face un balon de aer la mijloc, maximum s-au umflat atat.

Dar straturile se formeaza si daca vreti sa le umpleti se desfac usor. Uite dovada:

Sunt o nebunie si nu am rezistat tentatiei sa nu fac o salata de rosii cu avocado (Pansy stie de ce!) si sa pap una jumate fuga-fuguta. 

Noroc ca mai am amatori prin casa ca altfel... nu mai ramanea nimic.

Multumesc, Ana Maria Ciolacu, spatiul tau virtual este o incantare pentru mine si o sa mai public cateva retete testate de pe blogul tau. 

PS Pentru a vedea mai bine, dati click pe imagine ca sa vedeti la rezolutia initiala.