Harira vegetariana si "Virtual Hug"

Imi face mare bucurie acest proiect, la care am fost invitata de Cristina. In aceasta perioada m-am gandit mult la oamenii pe care i-am cunoscut virtual si care m-au influentat, de la care am invatat, cu care am relationat si cu care am fost adeseori pe aceeasi lungime de unda - fie ca ne plac aceleasi lucruri, fie ca simtim la fel in anumite situatii, fie suntem din aceeasi generatie, fie avem o alta pasiune comuna etc. De Simona, care gestioneaza blogul Alison's Trials, ma leaga mult fire sentimentale, desi nu ne-am vazut niciodata face-to-face. Pentru ca acum traieste intr-o zona pe care mi-ar placea sa o vizitez candva in Franta si pentru ca stiu ca acest preparat o sa fie pe gustul ei, profit de ocazie sa-i trimit aceasta imbratisare virtuala si faptul ca m-am gandit cu drag la ea in ultima vreme. Acuma, harira este o supa deasa, comuna gastronomiei berbere si maghrebiene. De obicei ea se face cu carne, fie de miel, berbecut, mai rar vita. Inclin sa cred ca variantele cu pui sunt cele facute de europeni sau alti fani ai acestei gastronomii, sau in restaurantele din orasele mari, dar nu localnicilor nomazi. Eu am adaptat reteta, studiind cateva variante, dar pana la urma asta e cea care ne-a placut mai mult tuturor.

Aceasta reteta este pentru ziua de Amidonuri de la Dieta Rina - Dieta de 90 de zile.

Va trebuie pentru 4 portii de oameni flamanzi:
150 g ceapa taiata cuburi, nu foarte marunt
3-4 catei de usturoi mai mari
1 lingura ghimbir proaspat razuit (sau 1/2 lingurita pudra)
1 lingurita turmeric (sau curcuma, nu curry!)
1 bucatica de coaja de scortisoara de 3-4 cm rupta sau pusa intreaga
2 linguri ulei de masline
sare, piper proaspat macinat
1/2 lingurita fulgi de chili sau piper de Cayenne, dupa gustul picant al fiecaruia
200 g linte rosie
350 g naut uscat sau 800 g gata fiert
2 tije de telina apio
750-800 ml supa de legume
1 ceasca paste marunte (de tip orzo, mini-fusilli)
2-3 rosii taiate cuburi sau o ceasca de rosii tocate cuburi din conserva
patrunjel verde pentru tocat deasupra (eu am pus frunze de macris tocate ca aveam in jardiniera)

Ceapa tocata, usturoiul zdrobit si tocat, dar nu foarte marunt, ghimbirul razuit, scortisoara si turmericul le-am pus in uleiul rece, in vasul in care se prepara mancarea (in cazul meu o tigaie de 30 cm diametru, adanca de 7-8 cm) cu capac, la foc mic, ca sa se inabuse cateva minute. Asta numai pana ceapa devine transparenta.

Se adauga tijele de telina tocate cuburi (uneori e nevoie sa le taiati pe lung in doua in prealabil), lintea rosie, sare, piper, fulgii de chili si o cana de supa. Se lasa acoperit sa fiarba la foc mediu spre mic aproximativ 10 minute, pana se absoarbe supa.

Se adauga nautul  fiert (care in prealabil a fost inmuiat de seara pana dimineata si apoi fiert circa 15 minute) si scurs bine, frunzele de la cele doua tije de telina, rosiile, pastele si restul de supa de legume fierbinte.

Se lasa sa fiarba in clocote mici, de data asta descoperit cam 15 minute sau mai mult, in functie de cat de deasa va place aceasta supa. Dupa cateva minute, gustati si potriviti gustul sarat, picant, dupa cum va place si in functie de supa pe care ati folosit-o la mancare. Daca optati pentru apa fierbinte, este obligatoriu sa-i potrivit gustul.

Nu mai ramane decat sa puneti cate o portie zdravana in farfurii adanci, sa dregeti cu verdeata proaspata - patrunjel sau coriandru verde - si sa mancati langa lipii subitiri coapte fara grasime sau paine usor prajita.

Este aromata si gustoasa, satura oamenii flamanzi, dar poate fi si o mancare de staif daca e facuta cu carne de miel si decorata pe farfuria de servire cu coriandru proaspat in mod mai sofisticat. Mie mi s-a parut mai mult o mancare de oameni obisnuiti si muncitori cu un gust insa deosebit.

Aceasta este special pentru Simona!