Placinte(cosulete) cu mascarpone si zmeura la Provocarea "Virtual hug"

Cu aceasta reteta a fost un fel de "coup de foudre". O sa spuneti: "Ce mare scofala?" Ei bine, e! Tehnica de preparare face diferenta fata de alte placinte. Le-am numit si cosulete pentru ca de fapt arata si ca niste cosulete. Le-am facut in vreo patru variante de umplutura pana acum si nu am dat gres niciodata! Am facut cu smantana grasa si zmeura, cu smantana si fructe de padure, cu mascarpone si zmeura si am facut si cu branza dulce si stafide pana acum. Numai prietena mea, Rodica, a avut putin ghinion pentru ca nu am avut timp sa asteptam 7-8 ore sa creasca si nu au fost asa de frumos crescute. Deci, daca am invatat ceva este ca de fiecare data ies foarte bune, indiferent de umplutura, cu conditia de a fi lasate la crescut cel putin 8 ore. Cel mai bine se fac seara si se lasa pana dimineata la crescut. In felul acesta economisiti timp si la 6-7 dimineata o sa miroasa extrem de imbietor. De ce fac reteta la aceasta provocare? Pai foarte simplu: Reteta apartine unei doamne cu manute de aur, harnicuta foc si mult mai priceputa ca mine la foarte multe retete. De la ea mai am o reteta, a unui aluat cu urda, extrem de bun si acela. Deci, cum toata lumea din familie si prietenii mei deja cunosc retetele ei trebuia macar o imbratisare virtuala sa trimit pana in Italia la draga mea Cristina Rusu. Cum ea si surioara ei, Meryem, imi sunt surse frecvente de inspiratie la bunatati de tot felul macar atat sa fac, sa trimit un gand bun, sa vada cat ne sunt de dragi amandoua, desi practic nu ne cunoastem decat virtual.

Atentie, la dieta nu consumati mai mult de una, chiar daca va tenteaza, veti mai putea manca una peste 4 zile, pentru ca se pastreaza excelent de pufoase in folie la frigider.

Aceasta reteta este pentru ziua de Carbohidrati (cina) de la Dieta Rina - Dieta de 90 de zile.

Va trebuie pentru o tava 30 x 24 cm, mai inalta, ca sa creasca frumos pe verticala:

pentru aluat

550 g + 70 g faina alba

150 ml lapte 3,5% grasime

50 ml apa minerala (dar nu rasuflata!)

70 g unt topit si racit, cat sa fie caldut

2 oua intregi

7 g drojdie proaspata (nu e nici o greseala, e nevoie de foarte putina drojdie!)

1 lingurita rasa cu sare

100 g zahar

1 lingurita esenta de rom de buna calitate

1 lingurita de coaja de portocala uscata macinata de Spania

1-2 linguri ulei pentru uns vasul unde dospeste aluatul

pentru umplutura

200 g mascarpone

100 g zmeura congelata ( eu am luat de Lidl, raport pret/calitate foarte bun)

50 g zahar brun

pentru uns

1 galbenus 

2 linguri lapte

pentru pudrat

Zahar pudra aromat cu vanilie

La inceput nu e nimic spectaculos, deci un robot va usureaza munca foarte mult. Dar, se poate si cu manutele proprii, din dotare, de la Dumnezeu. Deci eu am pus in vasul robotului cele 550 g faina, sarea, ouale, drojdia faramitata, esentele.

Aceasta este coaja aceea de portocala uscata de Spania, se gaseste intr-un astfel de ambalaj la Mega Image, la standul celor de la Magazinul de mirodenii care o comercializeaza.

Zaharul l-am dizolvat in laptele caldut, dar am facut si cu el nedizolvat, nici o diferenta in rezultatul final. Am pornit robotelul si am inceput sa torn laptele indulcit in fir subtire, apa minerala, iar imediat dupa asta untul topit si am lasat sa functioneze robotul cam 5-6 minute. 

Aluatul e molcut, nu va speriati ca asa trebuie sa fie! Intrerupeti robotul, cu maini infainate desprindeti bine tot aluatul de vas si de carligul care a framantat coca. Introduceti cate putin restul de 70 de grame de faina cu mana, framantand usor numai pentru a o incorpora. 

Intr-un castron uns cu cele 1-2 linguri de ulei puneti bila de aluat obtinuta. Castronul eu il pun in cuptorul cu microunde - oprit, normal! - si las la dospit cam o ora. Nu trebuie sa creasca pana isi dubleaza volumul ci un pic mai putin. 

Se scoate pe o planseta aluatul fara a mai folosi faina deloc de acum inainte! Se imparte in 12 bile cam de 83 de grame fiecare, iar din aluatul care ramane se fac 12 cerculete mici, cu mana. Le vom insira in tava tapetata cu hartie de copt umezita si stoarsa bine. De jur imprejurul acestor cercuri vom face din fiecare bila un snur rasucit. Nu e neaparata nevoie dar eu fac un snur din fiecare bila si-l rasucesc ca si cum as stoarce un prosop ud pe lungime. Vor rezulta niste cosulete.

In fiecare cosulet, in mijloc vom pune o lingurita plina cu mascarpone, impingand cu dosul linguritei ca sa-i facem loc in mijloc. Cand am terminat, vom pune zmeura congelata peste mascarpone, in fiecare cosulet, impingand usor si apoi cate o lingurita de zahar brun deasupra.

Punem folie transparenta, alimentara, deasupra tavii cu placinte si o punem in cuptorul aragazului stins la dospit pentru 8-9 ore. Eu le fac seara si le pun la dospit pe la ora 22:00 si dimineata la ora 06:00 le scot, le ung cu galbenusul batut cu lapte numai pe aluat si le pun la copt pornind cuptorul in momentul introducerii tavii, deci neincalzit in prealabil! 

Temperatura trebuie sa fie undeva la 140-150 de grade, deci la cuptoarele pe gaz, ca al meu, la cea mai mica gradatie. Ba chiar, pun tava cu placinte pe gratarul din mijloc si dedesubt pun tava aragazului goala. Daca stiti ca la dvs cuptorul merge ok pe ultima gradatie, nu e nevoie de tava suplimentara. Se coc 30-40 de minute, pana se rumenesc frumos deasupra.

Se scoate tava si se lasa la racit placintele in tava. Se pudreaza cu zaharul aromat cu vanilie dupa ce se scot din tava. Eu de data asta, pentru ca trebuia sa le transport la un eveniment, le-am pudrat in tava. Dar alta data le-am scos din tava dupa racire, desprinzandu-le cu atentie una de alta pentru ca sunt foarte pufoase si apoi le-am pudrat.

Sunt extrem de pufoase, aromate si bune! Dar nu e nevoie sa ma credeti pe cuvant, incercati!

Multumesc frumos, Cristina, pentru aceasta reteta in numele tuturor celor care au savurat aceste placintele!

Te imbratisez in numele lor cu mare drag!