Ocazional citesc si reviste, mai mult sau mai putin decente, cu retete, diete, alimentatie sanatoasa. Una din ele este si "Secretele bucatariei". In ultimul numar am vazut o salata care m-a facut curioasa, asa ca am purces la adunarea ingredientelor. Am facut si ceva interventii asupra retetei originale, iar de aratat sigur nu arata ca in revista! De ce? Nu am folosit aceleasi sortimente de salata verde, iar din poza deduc foarte serios ca a fost facuta inainte de a pune dresingul peste elementele salatei. Dar, asta e! Salata a fost consistenta, cu un gust deosebit, iar amestecul acesta de texturi diferite a fost chiar interesant. V-o recomand cu caldura!
Aceasta reteta a fost rezultatul unei curiozitati. Impulsul a fost o reteta de curry cu ananas, preparata de Jamie Oliver. Numai ca eu am mai intervenit in reteta propusa de el si am adaugat cartof dulce, pentru ca mi s-a parut ca s-ar potrivi foarte bine. Asta si pentru ca am gasit cartof dulce la un pret rezonabil la Kaufland... Cel mai mare rol l-a avut curiozitatea in reusita aceasta si preparatul a fost o surpriza placuta.
Regret ca acum ajung sa postez reteta asta, cand deja a inceput Postul Craciunului, dar, din motive tehnice nu am putut face acest lucru pana acum. Mi se pare ca merge mult mai prost blogger si cu incarcarea fotografiilor, dar si ca editare. Dar, asta e! Sunt convinsa ca mai sunt persoane care nu tin post si poate ar fi interesate de antreul acesta delicios, macar cat se mai gasesc rosii neimportate.
Cu aceasta reteta a fost "dragoste la prima vedere", atunci cand am gasit-o pe blogul lui Siri. Acolo veti gasi si multe alte retete foarte interesante din gastronomia indiana. Eu imi doresc sa va "corup", sa va incit pentru ca aceste retete trebuie incercate, mai ales acum cand mare parte din condimentele folosite se gasesc si pe la noi. Am fost incantata de rezultat, de gust si aroma. Avand in vedere ca intram in post, este foarte potrivita aceasta nota de exotism. Eu chana masala l-am cumparat gata pregatit (pentru ca am facut o vizita la Ki-life!), dar daca doriti sa va faceti voi insiva aceast amestec de condimente, gasiti la Radu Popovici pe blog o idee.
O salata simpla de tot si foarte fresh. Fie ca e consumata cu triunghiuri de lipie uscata la grill, fie ca este langa alt preparat, aduce o nota aromata si fresh. Dat fiind ca este atat de simpla, mi-a fost jena multa vreme sa o postez. M-am gandit totusi ca poate este cineva in pana de idei si ca i-ar prinde bine solutia mea.
Am preluat stafeta la ideea grozava a Mihaelei, provocarea lunii octombrie "Dulce Romanie", vedeta fiind dovleacul. Am participat si eu cu o reteta mai neobisnuita, fiind incantata de idee. In luna noiembrie, Furnicuta Boscodina, mestera mare in a da sfoara in tara cand apare o idee sau o provocare noua, ne-a sugerat o alta tema: nuci si usturoi. Am deliberat ceva pentru a gasi reteta adecvata, avand de ales intre doua idei interesante si mai putin cunoscute. A invins aceasta reteta. Mai ramane sa va conving cat este de surprinzatoare la gust aceasta salata. Nu este o noutate pentru mine, doar ca am facut o mica modificare la ea, inlocuind al treilea soi de fasole cu muguri proaspeti de soia, dandu-i un "je ne sais quoi". De ce aceasta reteta si care este legatura cu tema? Sosul surpriza. Va las sa descoperiti singuri despre ce e vorba.
Salata aceasta este o improvizatie, asa ca, daca din greseala, seamana cu ceva ce ati mai vazut sau facut... scuzele mele. Dar chiar nu am cautat ceva anume, m-am orientat in momentul in care am inspectat congelatorul si frigiderul. Dupa o vizita la "Dragonul Rosu", care s-a soldat si cu achizitionarea unei cantitati cam mari de muguri proaspeti de soia, m-am luptat sa-i consum pentru ca era pacat de prospetimea lor. Buni rau, in comparatie cu cei conservati!!! In congelator am gasit, parasit si suferind, un muschiulet de vitel. Cum, atunci cand am achizitionat vitelul respectiv, am constatat ca nu e carnea mea preferata, l-am dosit pachetelul de muschi. Bietul de el! Acum imi pare rau ca l-am ocolit atata, dar, spre bucuria mea rezultatul a fost o bunatate. Asa ca, orice rau este spre bine!
Pai, nu stiu cum sa spun, dar mi-am revizuit o parte din aparatura casnica. Mixerul ala performant, primit cadou la concursul de anul trecut, de firma, nu l-am prea folosit. De ce? Mi-a fost mila de el cat de bina arata si m-am folosit de ce aveam. Ei, unele au cedat nervos si a trebui sa-mi revizuiesc parerea. Dar tot nu ma induram sa-l trec la shmotru. Asa ca i-am zis fiului meu ca-l pastrez frumusel in cutie pentru el.
Pai, la initiativa pomenita anterior, a Mihaelei, care-mi place din ce in ce mai mult, daca se va concretiza si in viitor, vin si cu o placinta cu dovleac. Acuma, nu e creatie proprie, ci mai degraba un melange de idei. Cum juniorul meu pleaca pentru 6 saptamani la un curs in Anglia, am incercat sa-l rasfat zilele astea, ca sa plece cu un bagaj de amintiri culinare pe acolo. Foile astea fragede ii plac lui cel mai mult. Eu nu sunt un fan al lor, asa ca sarcina asta revenea mamei mele, de a le face. Ei, cum mama nu mai e printre noi, ezit de multe ori sa fac retete care aproape ca-i apartineau ei. Dar... am vazut la Easy peasy pe blog o reteta de foi din acestea. Asa ca, aceasta reteta face parte si din categoria "Vazut-placut-incercat" in ceea ce priveste foile. Vreau doar sa va spun ca sunt asa cum le lauda ea, putin crocantoase cand sunt calde (tocmai ca sa nu le mancam asa, cred!), dar grozave dupa ce stau cateva ore si isi vin in fire. Sunt de-a dreptul pufoase, nu sfaramicioase, asa cum te-ai putea astepta!
